- coordonátã
- s. f., pl. coordonáte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
coordonátã
Look at other dictionaries:
coordonată — COORDONÁTĂ s. v. indicator. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime coordonátă s. f., pl. coordonáte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic COORDONÁT//Ă coordonatăe f. 1) mat. Fiecare dintre numerele care precizează… … Dicționar Român
adversativ — ADVERSATÍV, Ă, adversativi, e, adj. Care exprimă o opoziţie. ♢ Propoziţie adversativă = propoziţia care exprimă o opoziţie faţă de coordonata ei. Conjuncţie adversativă = conjuncţie care introduce o propoziţie adversativă. – Din fr. adversatif,… … Dicționar Român
copulativ — COPULATÍV, Ă, copulativi, e, adj. 1. (Despre conjuncţii) Care leagă părţi de propoziţie sau propoziţii de acelaşi fel. ♢ Verb copulativ = verb care intră în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura dintre subiect şi numele predicativ.… … Dicționar Român
disjunctiv — DISJUNCTÍV, Ă, disjunctivi, e, adj. Care separă, care deosebeşte, care exclude; disjunct. ♢ Propoziţie disjunctivă = propoziţie coordonată care se află într un raport de excludere cu coordonata ei. Conjuncţie disjunctivă = conjuncţie care leagă… … Dicționar Român
coordonat — COORDONÁT, Ă, coordonaţi, te, adj., s.f. I. adj. 1. Pus de acord (cu celelalte părţi sau în toate părţile sale); armonizat, orânduit. 2. (lingv.; în sintagma) Propoziţie coordonată (şi substantivat, f.) = propoziţie care stă în raport de… … Dicționar Român
abscisă — ABSCÍSĂ, abscise, s.f. Simbolul care indică lungimea şi sensul segmentului cuprins între un punct fix al unei drepte şi un punct dat de pe dreaptă. ♦ Una dintre coordonatele carteziene, care serveşte la stabilirea poziţiei unui punct în plan sau… … Dicționar Român
conclusiv — CONCLUSÍV, Ă, conclusivi, e, adj. Care constituie o concluzie, care conchide. ♢ (gram.) Propoziţie conclusivă = propoziţie care exprimă o concluzie. Conjuncţie conclusivă = conjuncţie care introduce o propoziţie conclusivă. [var.: concluzív, ă… … Dicționar Român
cotă — CÓTĂ, cote, s.f. 1. Parte cu care cineva contribuie la formarea unui fond, la o cheltuială comună etc.; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări, a unei împărţeli etc. ♢ (Ec.) Cota bursei = a) nivelul cursului la bursă; b) lista… … Dicționar Român
delfin — DELFÍN1, delfini, s.m. 1. Mamifer marin cu corpul în formă de fus, care atinge mărimea de trei metri, cu botul alungit, prevăzut cu numeroşi dinţi conici, şi care trăieşte în grupuri compacte în toate mările; porc de mare (Delphinus delphis). 2.… … Dicționar Român
ordonată — ORDONÁTĂ, ordonate, s.f. (mat.) A doua coordonată a unui punct în sistemul rectangular de coordonate din plan sau din spaţiu. ♦ Înălţimea unui punct de pe traiectoria unui proiectil în raport cu linia de ochire. – Din fr. ordonnée. Trimis de… … Dicționar Român
